IPC iulie 2026: inflația a coborât abrupt la 8,2%

Pe scurt

Inflația anuală a coborât la 8,2% în iulie 2026 (IPC, INS), de la 10,4% în iunie — o scădere de 2,2 puncte procentuale într-o singură lună, de departe cea mai mare a acestui ciclu.
Mecanismul e în mare parte aritmetic, nu o ieftinire: față de iunie, prețurile au crescut cu 0,58%. Ce s-a schimbat e baza de comparație — scumpirea-șoc a energiei electrice din iulie 2025 (eliminarea plafonării) a ieșit din fereastra de 12 luni, iar energia electrică a trecut de la +59,97% anual în iunie la doar +3,39% în iulie.
Serviciile rămân motorul scumpirilor (+13,67%, neschimbat față de iunie); în vârful coșului stau acum chiriile (+42,48%), motorina (+30,70%), benzina (+23,15%) și cafeaua (+19,47%).
BNR a confirmat pe 13 august noua prognoză, revizuită în sus: 6,1% la finalul lui 2026 (de la 5,5%) și 3,4% la finalul lui 2027, cu revenirea în intervalul țintei împinsă în ultimul trimestru din 2027.
Pentru banii tăi, pragul s-a mutat, dar nu s-a trecut: la 8,2% inflație, nici cea mai bună dobândă fixă din piață nu iese încă pe plus real pe anul în curs — dar pierderea s-a strâns de la ~2,6% la ~0,6% pe cea mai bună tranșă. Cifrele, în ghidul nostru pe inflație și în trackerul depozite vs inflație.

Cifra: 8,2% în iulie

INS a anunțat pe 12 august că rata anuală a inflației a coborât la 8,2% în iulie 2026 (8,16% din indicele publicat, 108,16), de la 10,4% în iunie. Pe înțelesul tuturor: coșul obișnuit — facturi, alimente, transport, chirie — e cu 8,2% mai scump decât în iulie 2025. Ce cumpărai acum un an cu 1.000 RON te costă azi 1.082 RON.

După vârful din mai (10,85%) și prima scădere timidă din iunie (10,4%), iulie aduce ruptura: −2,2 puncte procentuale, cea mai mare scădere lunară a ratei anuale din tot acest ciclu de inflație.

De ce a scăzut atât de brusc — și de ce nu e o ieftinire

Aici e partea care merită înțeleasă, pentru că titlurile de presă o sar. Față de luna anterioară, prețurile au crescut cu 0,58% — nimic nu s-a ieftinit în medie în iulie.

Rata anuală compară prețurile de azi cu cele de acum 12 luni. În iulie 2025, statul a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică, iar facturile au sărit brusc — acel salt a stat un an întreg în baza de comparație și a ținut rata anuală umflată. În iulie 2026, saltul a ieșit din fereastră: energia electrică a trecut de la +59,97% anual (în iunie) la +3,39% (în iulie). Economiștii îi spun efect de bază — rata scade pentru că termenul de comparație s-a scumpit, nu pentru că prețurile de azi coboară.

Consecința practică: scăderea de la 10,4% la 8,2% nu se simte în coșul de cumpărături de la o lună la alta. Se simte în calcul — în randamentul real al banilor tăi, cum vedem mai jos.

Ce s-a scumpit cel mai mult

Creșterile anuale pe categorii mari, în iulie 2026 față de iulie 2025 (sursa INS):

Categorie	Creștere anuală
Servicii (chirii, apă-canal, îngrijire medicală)	+13,67%
Mărfuri nealimentare (combustibili, tutun)	+7,93%
Mărfuri alimentare	+5,03%

Vârfurile coșului s-au rearanjat odată cu ieșirea energiei: chiriile +42,48%, motorina +30,70%, benzina +23,15%, cafeaua +19,47%, apă-canal-salubritate +15,99%, ouăle +13,90%. Există și scăderi anuale — cartofii −13,68%, fructele proaspete −13,82% — plus ieftiniri lunare sezoniere la legume și fructe.

De remarcat că serviciile au rămas la exact +13,67%, ca în iunie: partea „lipicioasă” a inflației — chirii, tarife, salarii — nu a primit niciun efect de bază. De aici încolo, bătălia dezinflației se dă pe servicii, nu pe energie.

Cum stăm față de restul UE

Pe indicele armonizat (IAPC), cu care Eurostat compară țările pe aceeași bază, România a avut 8,2% în iulie — coincidență, aceeași cifră ca IPC-ul — în scădere de la 9,2% în iunie. Rămânem în vârful clasamentului european al inflației, dar distanța se strânge.

Ce zice BNR: prognoză nouă, revizuită în sus

Sincronizarea a fost aproape perfectă: la o zi după cifra INS, pe 13 august, BNR a prezentat noul raport asupra inflației. Scăderea abruptă din iulie era anticipată — banca proiectase de mult o corecție amplă în trimestrul III, pe care noul raport o cifrează la ~5,9% la finalul lui septembrie.

Surpriza e în celălalt sens: prognoza pentru finalul lui 2026 a urcat de la 5,5% la 6,1%, a doua revizuire în sus a anului (3,9% → 5,5% → 6,1%), iar cea pentru finalul lui 2027 de la 2,9% la 3,4%. Revenirea în intervalul țintei (2,5% ±1 punct) s-a mutat din T3 în T4 2027. Cauzele invocate de bancă: criza din Golful Persic, seceta severă, creșterea chiriilor administrate de stat, plus deprecierea leului din mai și scumpirea gazelor. Dobânda de politică monetară rămâne la 6,50%; următoarea ședință e pe 8 octombrie.

Ce înseamnă pentru banii tăi

La 8,16% inflație, banii din contul curent pierd în continuare vizibil: 10.000 RON nemișcați valorează peste un an aproximativ 9.246 RON în lei de azi — ~754 RON evaporați fără să cheltuiești nimic.

Pentru instrumentele cu dobândă fixă, calculul s-a schimbat semnificativ în bine, fără să treacă încă pragul: Tezaur pe 5 ani la 7,15% (ediția deschisă până pe 4 septembrie, scutită de impozit) pierdea ~3,0% real pe an la inflația din iunie; la 8,16% pierde ~0,9%. Fidelis pe 10 ani la 7,50% a ajuns la ~−0,6%. Iar dacă inflația chiar coboară spre 6,1% la finalul anului, cum prognozează acum BNR, aceleași dobânzi trec pe plus — condiționat de prognoză, nu garantat. Depozitele bancare, lună de lună, față în față cu inflația, sunt în trackerul depozite vs inflație.

Comparația completă — depozit, Tezaur, Fidelis, BVB, pe randament real net după taxe și inflație — e în ghidul nostru pe inflație. Iar dacă vrei să vezi pe cifrele tale ce ar face o sumă pe diferite instrumente, pune-le în simulator.

📊 Surse date:

Date actualizate la 15 august 2026.