Inflația în România 2026: cât e IPC și ce faci cu banii tăi

Pe scurt

Inflația anuală în România a coborât abrupt la 8,2% în iulie 2026 (sursa: INS, IPC), de la 10,4% în iunie — cea mai mare scădere lunară a ratei anuale din acest ciclu (−2,2 puncte). Motivul principal e aritmetic: scumpirea-șoc a energiei electrice din iulie 2025 a ieșit din baza de comparație an-la-an. Pe indicele armonizat, România rămâne în vârful UE (8,2% IAPC în iulie).
BNR a revizuit din nou prognoza în sus la raportul din 13 august: 6,1% pentru finalul lui 2026 (a doua revizuire în sus: 3,9% → 5,5% → 6,1%) și 3,4% pentru finalul lui 2027, cu revenirea în intervalul țintei împinsă în ultimul trimestru din 2027. Vârful ciclului a fost mai (10,85%); corecția din T3 2026, anticipată de bancă, a început vizibil în iulie.
Banii ținuți în cont curent pierd vizibil putere de cumpărare — la o inflație de 8,2%, 10.000 RON nemișcați valorează peste un an aproximativ 9.246 RON în lei de azi: ~754 RON putere reală evaporată.
Depozitul bancar tipic (5,0-7,0% brut) rămâne sub inflația curentă: după impozitul de 10% pe dobândă ai 4,5-6,3% net, cu 2-4 puncte sub 8,2%; față de inflația prognozată de BNR pentru finalul anului (6,1%), ești ușor sub linia de plutire.
Tezaur ediția august–septembrie 2026 (6,20% / 6,75% / 7,15% scutit complet) acoperă mai bine inflația și — dacă prognoza BNR e corectă și inflația scade la 3,4% în 2027 — poate genera randament real pozitiv pe scadențele de 3 și 5 ani.

Ai 10.000 RON în cont curent. Anul trecut puteai cumpăra ceva. Anul ăsta nu mai poți.

Pe 12 august 2026, INS a anunțat că prețurile au crescut în iulie cu 8,2% față de iulie 2025. Asta înseamnă, la modul cel mai brut posibil: ce ai cumpărat acum un an cu 1.000 RON, azi te costă 1.082 RON. Coșul tău de cumpărături obișnuite — facturi, alimente, transport, chirie — e cu 8,2% mai scump. Salariul tău, cel mai probabil, nu a crescut cu 8,2%.

Acesta nu e un articol despre cum „guvernul te jefuiește prin inflație” sau despre cum „bogăția ta dispare în fiecare lună”. Inflația e un fenomen economic, nu o conspirație, iar răspunsurile la ea sunt practice — nu panicate. Articolul ăsta îți arată trei lucruri: ce se întâmplă acum în România, ce face inflația cu banii tăi în cifre concrete, și ce opțiuni reale ai pentru a-i proteja.

Ce e inflația, pe scurt

Inflația e creșterea generală a prețurilor în economie, măsurată ca procent anual. Atunci când spunem „inflația e 10%”, spunem că, în medie, coșul de bunuri și servicii pe care îl cumpără un gospodar român s-a scumpit cu 10% față de aceeași perioadă din anul precedent.

În România, indicatorul oficial pentru inflație e Indicele Prețurilor de Consum (IPC), calculat lunar de INS pe un coș de ~2.000 de produse și servicii — alimente, energie, locuință, transport, sănătate, comunicații, recreere, educație. Eurostat publică o variantă armonizată la nivelul UE, Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), care folosește un coș puțin diferit pentru a fi comparabil între țări.

Cele două cifre pot diferi: pentru iulie 2026, IPC INS și IAPC au fost, coincidență, amândouă 8,2% (în iunie: IPC 10,4%, IAPC 9,2%). Diferențele, când apar, vin din ponderi (IAPC nu include cheltuieli imputate cu locuința deținută) și nu reflectă inflații „diferite” — doar lentile diferite pentru aceeași realitate.

Pentru deciziile tale personale (cum îți gestionezi economiile, cum negociezi salariul), folosește IPC — e cifra pe care o citează BNR, ANAF și majoritatea contractelor de indexare salarială sau de chirie din România.

Unde suntem acum: iulie 2026, cifrele

Rata anuală a inflației IPC, iulie 2026: 8,2% (8,16% din indicele publicat). După vârful din mai (10,85%) și prima scădere din iunie (10,4%), iulie aduce căderea abruptă a ratei anuale: −2,2 puncte procentuale într-o singură lună. Atenție însă la mecanism: nu prețurile au scăzut în iulie — față de iunie au crescut cu 0,58%. Ce s-a schimbat e baza de comparație: scumpirea-șoc a energiei electrice din iulie 2025 (eliminarea plafonării) a ieșit din fereastra de 12 luni, iar energia electrică a trecut de la +59,97% anual (în iunie) la doar +3,39% (în iulie). Detaliul lunii, în postarea noastră pe IPC iulie 2026.

Creșterea pe categorii (iulie 2026 vs iulie 2025, sursa INS):

Categorie	Creștere anuală
Servicii (chirii, apă-canal, reparații, îngrijire medicală)	+13,67%
Mărfuri nealimentare (combustibili, tutun)	+7,93%
Mărfuri alimentare	+5,03%

Serviciile rămân motorul principal al inflației curente — o tendință care arată că ne aflăm într-o inflație „lipicioasă”, greu de redus rapid, fiindcă prețurile la servicii reflectă costurile cu salariile, chiriile și energia pe termen lung. În interiorul coșului, cele mai mari scumpiri anuale vin acum de la chirii (+42,48%), motorină (+30,70%), benzină (+23,15%) și cafea (+19,47%) — energia electrică a ieșit din vârf odată cu efectul de bază.

Comparație Eurostat (IAPC): pentru iulie, IAPC-ul României a fost 8,2% (în scădere de la 9,2% în iunie). La nivelul lunilor precedente, România conducea clasamentul inflației din UE, la distanță mare de media europeană (~3%) — iar 8,2% e o apropiere, nu o ieșire din vârful clasamentului.

Context macro: în primul trimestru 2026, PIB-ul României a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent (T4 2025) și cu 1,7% față de T1 2025 (date INS, serie brută), intrând în recesiune tehnică. Coexistă cu inflația ridicată — o combinație care îi pune pe ofițerii BNR în poziție grea, fiindcă reducerea dobânzilor (pentru a sprijini economia) ar accelera inflația, iar menținerea lor (pentru a o tempera) adâncește recesiunea.

Ce face inflația cu banii tăi — în cifre

Ia 10.000 RON pe care îi ai oricum, fie în cont curent, fie în portofel, fie sub saltea. Dacă inflația e 8,2% pe an și ei stau nemișcați, peste un an:

Suma nominală: tot 10.000 RON.
Puterea de cumpărare reală, în lei de iulie 2026: aproximativ 9.246 RON.

Adică, ai pierdut 754 RON putere reală într-un an, doar pentru că ai stat. Nu ai cheltuit nimic, nu te-a furat nimeni, n-a făcut nimeni nimic „rău” — doar prețurile au crescut, iar banii tăi au rămas la fel.

Pe un orizont mai lung, la o inflație medie istorică de 7-10% (vom vedea cifrele istorice mai jos), 10.000 RON ținuți 5 ani nemișcați devin în putere reală aproximativ 6.300-7.100 RON. Pe 10 ani, aproximativ 3.900-5.000 RON. Asta e „taxa pe inerție” — nu apare pe niciun extras de cont, dar e perfect reală.

Inflația istorică în România (medii anuale IPC):

An	Inflație medie anuală
2021	5,05%
2022	13,80%
2023	10,40%
2024	5,1% (decembrie YoY, IPC)
2025	~5,5% (medie anuală estimată)
2026 (prognoza BNR, august)	6,1% (a doua revizuire în creștere: 3,9% → 5,5% → 6,1%)
2027 (prognoza BNR, august)	3,4%
2028 (prognoza BNR, august)	3,0% în T1, 2,8% în T2 (finalul orizontului proiecției)

Inflația din 2022-2023 a fost un val global declanșat de șocul energetic și de banii revărsați de guverne în timpul pandemiei. România a fost mai expusă decât media UE pentru că importăm energie și avem o componentă mare de servicii reglementate (utilități, transport) ale căror prețuri se mișcă cu lag.

Ce face inflația cu salariul tău

Salariul mediu net în România, martie 2026 (cele mai recente date INS): 5.938 RON. Comparat cu martie 2025, creșterea nominală a salariului a fost +4,3%. Dar inflația a fost 9,87% în aceeași perioadă. Rezultatul: indicele câștigului salarial real a fost 94,9% — adică puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut cu 5,1% într-un an.

Pe înțelesul tuturor: în martie 2026 puteai cumpăra cu salariul tău mediu cam 95% din ce puteai cumpăra în martie 2025. Salariul a crescut, dar nu suficient.

Dacă semnezi un contract de muncă nou și negocierea salarială nu acoperă inflația prognozată (6,1% pentru finalul 2026), ești în pierdere reală chiar dacă pe fluturaș crește numărul. Asta nu înseamnă „trebuie să fugi de muncă” — înseamnă că, în calculele tale personale (cumpărare apartament, plan de economisire, buget anual), folosește cifrele reale, nu doar cele nominale.

De ce e inflația așa mare în România (3 cauze structurale)

1. Costuri cu energia. Importăm gaz, electricitatea e legată de prețurile europene prin piață, iar tranziția spre regenerabile a presupus investiții care s-au transferat în tarife. Șocul cel mare — eliminarea plafonării la energia electrică din iulie 2025 — a ținut componenta non-food a IPC în două cifre un an întreg; abia în iulie 2026, când scumpirea a ieșit din baza de comparație, energia electrică a coborât la +3,39% anual, iar categoria nealimentară la +7,93%.

2. Servicii cu salarii indexate. Sectoarele intensiv în muncă (sănătate, educație, HoReCa, transport public local) și-au ridicat tarifele pentru a acoperi cererea de salarii mai mari. O dată ce salariile cresc, prețurile serviciilor cresc, ceea ce alimentează din nou cererea de salarii — bucla clasică de inflație salariu-prețuri. Componenta de servicii a IPC a crescut cu 13,67% anual în iulie 2026 — neschimbată față de iunie, semn că partea „lipicioasă” a inflației nu a primit încă efectul de bază de care a beneficiat energia.

3. Politică fiscală expansionistă urmată de ajustări. Deficitul bugetar mare din 2024-2025 a stimulat consumul intern; ajustările fiscale din 2026 (creșteri TVA pe unele categorii, accize, modificări impozite pe câștigul de capital BVB de la 1%/3% în 2025 la 3%/6% în 2026 pentru brokeri rezidenți, dividend de la 10% la 16%) s-au transferat parțial în prețuri.

Acestea nu sunt cauze pe care le poți influența ca persoană fizică. Dar înțelegerea lor te ajută să nu cazi în două capcane: să crezi că inflația dispare la un schimb de guvern (nu dispare — costurile structurale rămân), sau să crezi că nimic nu se poate face (se poate — sunt instrumente care îți acoperă cea mai mare parte din erodare).

Răspunsul BNR: dobânda la 6,50%

În ședința din 10 august 2026, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an — nivel neschimbat din august 2024; următoarea ședință e pe 8 octombrie. Asta înseamnă, în practică:

Băncile comerciale se împrumută unele de la altele și de la BNR la dobânzi în jurul acestui nivel.
Creditele noi (ipotecare, consum) sunt mai scumpe — dobânda variabilă urmează indicele ROBOR/IRCC, ambele influențate de rata BNR.
Dobânzile la depozite cresc (lent) ca să compenseze inflația — dar de obicei rămân sub inflație, ceea ce produce randamente reale negative pentru cei care țin banii la depozit.

Corecția descendentă anticipată de BNR a început în forță: vârful a fost mai (10,85%), iunie a adus prima scădere (10,4%), iar iulie pasul mare — 8,2%, exact mecanismul pe care banca îl descria pentru trimestrul III 2026: scumpirile-șoc din iulie-august 2025 (liberalizarea energiei, majorările de TVA și accize) ies din baza de calcul an-la-an. BNR proiectează ~5,9% la finalul lui T3 2026.

În același timp, la raportul asupra inflației prezentat pe 13 august, BNR și-a revizuit din nou prognoza în sus: 6,1% la sfârșitul lui 2026 (de la 5,5% în mai), 3,4% la sfârșitul lui 2027 (de la 2,9%), 3,0% în T1 și 2,8% în T2 2028, cu revenirea în intervalul țintei (2,5% ±1 punct) împinsă din T3 în T4 2027. Cauzele invocate de bancă pentru revizuire: criza din Golful Persic, seceta severă, creșterea chiriilor administrate de stat, plus deprecierea leului din mai și scumpirea gazelor. Sub aceste prognoze, randamentele reale ale instrumentelor cu dobândă fixă devin mai favorabile pe orizonturi mai lungi — dacă prognozele se confirmă.

Minuta ședinței din 10 august, publicată pe 21 august, adaugă două lucruri utile: decizia de menținere a dobânzii la 6,50% a fost unanimă (minuta nu consemnează nicio opinie pentru o reducere), iar pentru inflația de bază — CORE2 ajustat, care exclude prețurile volatile și pe cele administrate și era la 8,3% în iunie — banca vede 5,4% la finalul lui 2026 și 2,3% în iunie 2028. Tot minuta spune că inflația „va fluctua ușor în trimestrul IV 2026” înainte să-și reia scăderea, din cauza scumpirii telecomunicațiilor, a RCA și a gazelor — deci traseul spre 6,1% nu e o linie dreaptă în jos.

Atenție: prognoza BNR pentru finalul 2026 a fost revizuită în creștere de două ori — de la 3,9% (februarie) la 5,5% (mai) și apoi la 6,1% (august). Asta arată cât de fluide sunt aceste estimări. Pentru deciziile tale, ia prognoza ca un scenariu de bază plauzibil, nu ca o certitudine.

Ce poți face cu banii tăi — comparație pe randament real net

Ai 10.000 RON pe care nu îi cheltui imediat. Cinci opțiuni des întâlnite, pe randament real net (după impozite și după inflația estimată pentru finalul lui 2026, 6,1% conform BNR — folosim prognoza, nu cifra curentă de 8,2%, fiindcă deciziile financiare se uită înainte, nu înapoi):

Opțiunea 1: Cont curent / cash

Randament brut: 0%. Randament net: 0%. Randament real net: aproximativ -5,7% pe an (formula compusă: 1 / 1,061 − 1). La 10.000 RON, înseamnă ~575 RON putere reală pierdută într-un an.

Potrivit pentru: bani pe care îi cheltuiești în următoarele 1-2 luni. Tampon de cash necesar (3-6 luni cheltuieli) — costul lichidității e o asigurare.

Opțiunea 2: Depozit bancar la termen, 1 an

Randament brut tipic august 2026 (grile verificate la 4 august, de la băncile mari până la ofertele TBI/ProCredit): 5,0-7,0% pe 1 an, în funcție de bancă și de pachetul de client. Reținere automată impozit 10% pe dobândă.

Exemplu: 6% brut → 6% × 0,9 = 5,4% net. Față de inflația prognozată 6,1%, randament real net: -0,7%. Practic, depozitul tradițional la o bancă mare te lasă ușor sub linia de plutire în putere de cumpărare. Pe o bancă cu rate atrăgătoare (TBI, ProCredit), poți ajunge la ~6,3% net = ~+0,2% real.

Potrivit pentru: bani pe care îi vrei imediat lichizi (poți „rupe” depozitul oricând, cu pierderea dobânzii neîncasate) și ai cont la bancă deja activ. Cât pierde sau câștigă real un depozit, lună de lună, vezi în trackerul nostru depozite vs inflație, actualizat la fiecare comunicat INS/BNR.

Opțiunea 3: Tezaur, ediția august–septembrie 2026

Pe 1 an: 6,20% brut, scutit complet de impozit (titlu de stat retail, art. 93 Cod fiscal). Randament net = randament brut = 6,20%. Față de inflația prognozată 6,1%, randament real net: +0,09% (compus) — practic pe zero, dar peste depozitul echivalent. Ediția august–septembrie 2026 are fereastra 10 august – 4 septembrie, iar unele canale se închid cu una-două zile lucrătoare mai devreme — calendarul complet aici, status la zi pe hub.

Pe 3 ani: 6,75% net anual. Capitalizare compusă: (1,0675)³ = 1,216 — o creștere nominală de 21,6% peste 3 ani. Inflație cumulată conform prognozei BNR din august (6,1% → 3,4% → 2,9%): 1,061 × 1,034 × 1,029 = 1,129, deci +12,9% cumulat. Randament real cumulat estimat: **+7,7%** dacă prognoza se confirmă. Dobânda e fixă, decuplată de mișcările pieței.

Pe 5 ani: 7,15% net anual, capitalizare compusă: (1,0715)⁵ = 1,412 (+41,2% nominal). Dacă prognoza BNR se confirmă și inflația coboară spre ~3% după 2027 (6,1% an 1, 3,4% an 2, apoi sub 3%), inflația cumulată pe 5 ani ar fi 19%. Randament real cumulat estimat: **+18%** în putere reală.

Pentru context complet — cum cumperi, ce minim, ce capcane — vezi ghidul nostru complet Tezaur 2026.

Potrivit pentru: bani pe care îi poți lăsa blocați 1-5 ani și vrei certitudine. Răscumpărarea anticipată e posibilă dar pierzi dobânda primită — deci nu folosi Tezaur ca tampon de lichiditate.

Opțiunea 4: Fidelis (titluri de stat retail prin BVB)

Pe emisiunea Fidelis VIII (subscrierea s-a încheiat pe 14 august 2026; titlurile se listează la BVB pe 20 august): 6,30% pe 2 ani RON (7,30% pentru donatorii de sânge), 6,90% pe 4 ani, 7,50% pe 10 ani; în euro, 4,00% pe 3 ani (5,00% donatori) și 6,30% pe 10 ani. Dobânzile se schimbă la fiecare emisiune, iar între ferestre titlurile edițiilor trecute se pot cumpăra de pe piața secundară — ferestrele și cifrele la zi, în calendarul Fidelis și pe hubul de titluri de stat.

Aceeași scutire fiscală ca Tezaur (titluri de stat). Mai flexibil decât Tezaur fiindcă se tranzacționează pe BVB la piața secundară (poți vinde la prețul pieței, care însă poate fi sub nominal). În schimb necesită cont la broker.

Vezi ghidul nostru complet Fidelis 2026.

Potrivit pentru: cineva care are deja cont la broker pentru BVB și vrea ușor mai mult randament decât Tezaur, cu opțiunea de revânzare în secundar.

Opțiunea 5: BVB (acțiuni sau ETF pe BET-TR)

Randamentul istoric al indicelui BET-TR (indicele bursier românesc cu dividende reinvestite) pe ultimul deceniu a fost de ordinul a 15–17% nominal anual — aproape jumătate din el venind din dividendele reinvestite — dar pe un deceniu neobișnuit de bun, cu volatilitate mare (ani cu -20%, ani cu +25%, iar ultimele 12 luni un salt excepțional de peste +70%). E o cifră de privit în oglinda retrovizoare, nu de extrapolat în viitor. Pentru o planificare prudentă pe 10+ ani, o ipoteză rezonabilă (nu o garanție) de randament real net — după impozitul pe câștig de capital (3% pentru deținere ≥1 an la broker rezident, 6% pentru deținere <1 an) și după inflație — e mai degrabă de ordinul a ~+4% pe an, superioară instrumentelor cu dobândă fixă pe termen lung, dar cu prețul volatilității.

Pe 1 an, randamentul real poate fi între -30% și +30% — volatilitatea e prețul pentru randamentul mediu superior. Pe 5-10+ ani, drawdown-urile (scăderile temporare de la maximul anterior al portofoliului) se absorb statistic și media trage spre cifra de 3-4% real net.

Vezi ghidul nostru cum cumperi acțiuni la BVB.

Potrivit pentru: bani pe care îi poți lăsa 5-10+ ani fără să îi atingi și suporți psihologic volatilitatea (vezi sold negativ temporar, dar nu vinzi pe panică).

Comparație sintetică

Instrument	Randament brut	Randament net	Real net (vs 6,1% prog. BNR, compus)	Lichiditate
Cont curent	0%	0%	-5,7%	Imediată
Depozit 6% / 1 an	6,00%	5,40%	-0,7%	Imediată (cu penalitate)
Tezaur 1 an	6,20%	6,20%	+0,1%	Răscumpărare anticipată cu pierdere dobândă
Tezaur 3 ani	6,75%	6,75%	+0,61% (an 1)	Idem
Tezaur 5 ani	7,15%	7,15%	+0,99% (an 1)	Idem
Fidelis 2 ani RON	6,30-7,30%	6,30-7,30%	+0,2-1,1%	Vânzare secundară BVB (la preț piață)
BVB / ETF BET-TR	~9–10% nominal (ipoteză prudentă)	~9% net (deținere ≥1 an, 3%)	~+4% (mediu 10+ ani)	Imediată (cu volatilitate preț)

Notă BVB: istoric, BET-TR a randat de ordinul a 15–17% pe an pe ultimul deceniu (2015–2025) — un deceniu excepțional, aproape jumătate din randament din dividende reinvestite. În tabel folosim deliberat o ipoteză prudentă, mult mai modestă, fiindcă deciziile se iau privind înainte, nu extrapolând cel mai bun deceniu. Vezi Opțiunea 5.

Riscuri și caveats

1. Prognoza BNR nu e certă. Cifrele de randament real depind de inflația viitoare. Dacă inflația rămâne peste 7-8% în 2027 (scenariu pesimist, nu de bază), instrumentele cu dobândă fixă pierd din avantaj. Dacă inflația scade mai repede (3-4% în 2026), avantajul lor crește. Pentru deciziile tale, ia prognoza ca scenariu central, nu ca certitudine.

2. Riscul de credit suveran. Tezaur și Fidelis sunt instrumente de datorie ale statului român. Riscul ca statul să nu mai plătească e teoretic non-zero (rating-ul de credit al României e BBB- / Baa3 — ultima treaptă a calificativului de investiție recomandată). În practică, riscul e foarte mic pe orizon de 1-5 ani; mențiune obligatorie din onestitate.

3. Risc de oportunitate. Banii blocați pe 5 ani la Tezaur 7,15% sunt buni dacă inflația scade. Dacă inflația explodează din nou (război, criză energetică majoră) și BNR ridică dobânda la 10%+, ai fi vrut să poți cumpăra emisiuni cu randament mai mare. Diversifică pe scadențe — nu pune toți banii pe 5 ani.

4. Lichiditate diferită. Cont curent și depozit te scot din situație în ore. Tezaur are răscumpărare anticipată cu pierdere dobândă. BVB depinde de prețul de piață la momentul vânzării — poți pierde nominal dacă vinzi într-un drawdown. Calibrează cât pui pe fiecare în funcție de când ai nevoie de bani.

5. Reguli fiscale care se schimbă. Impozitul pe câștig de capital BVB la broker rezident a crescut de la 1%/3% în 2025 (pentru deținere ≥1 an / <1 an) la 3%/6% în 2026. Impozitul pe dividend a crescut de la 10% la 16% în 2026. Scutirea titlurilor de stat retail rămâne — dar nicio scutire nu e garantată pe viață. Ține-le la zi cu cele mai recente modificări înainte de orice decizie mare.

Pași concreți pentru următoarele 30 de zile

Dacă citești articolul ăsta și ai bani „lenți” în cont, iată un plan minim care nu cere expertiză avansată:

Calculează cât cash ai nevoie ca tampon. Regula uzuală: 3-6 luni de cheltuieli de bază. Tampon-ul rămâne în cont curent sau depozit cu lichiditate imediată — costul real e prețul liniștii.
Pentru restul (peste tampon), alege un instrument cu dobândă fixă care îți acoperă măcar inflația prognozată. Tezaur 1 an la 6,20% scutit are cea mai mică barieră de intrare — se cumpără de pe Ghișeul.ro în ~10 minute, fără cont la broker.
Dacă ai un orizont mai lung (5+ ani) și nu ai nevoie de banii ăștia, în literatura de educație financiară o alocare de 10-15% pe acțiuni/ETF-uri pentru cineva cu orizont 10+ ani și toleranță la volatilitate e considerată regulă conservatoare. Pe orizon 10+ ani, media istorică e ~3-4% randament real net. Decizia rămâne a ta și depinde de situația personală.
Refă calculul anual. Inflația, ratele Tezaur, regulile fiscale se schimbă. Verifică emisiunile Tezaur lunar (sunt noi emisiuni în fiecare lună) și recalibrează.

Niciuna dintre opțiuni nu e „cea mai bună”. Decizia depinde de cât de mult cash ai disponibil, cât timp îl poți bloca, cât de mult suporți volatilitatea, și ce alte instrumente folosești deja. Articolul ăsta îți dă cifrele să decizi tu — nu îți spune ce să faci.

📊 Surse date:

Date actualizate la 22 august 2026 (inflația: IPC iulie 2026, comunicat INS din 12 august; prognoza: Raportul BNR asupra inflației, august 2026, și minuta ședinței CA din 10 august, publicată pe 21 august; cifrele Tezaur: ediția august–septembrie, Ordinul MF nr. 1.013/06.08.2026).