Inflația în România 2026: cât e IPC și ce faci cu banii tăi

Pe scurt

Inflația anuală în România a coborât la 6,2% în august 2026 (sursa: INS, IPC; 6,17% din indice), de la 8,2% în iulie — a doua scădere abruptă la rând (−2,0 puncte). Motivul e din nou aritmetic: saltul de prețuri din august 2025, când TVA standard a urcat de la 19% la 21%, a ieșit din baza de comparație an-la-an. Pe indicele armonizat UE (IAPC), România a avut 6,3% în august.
BNR a revizuit din nou prognoza în sus la raportul din 13 august: 6,1% pentru finalul lui 2026 (a doua revizuire în sus: 3,9% → 5,5% → 6,1%) și 3,4% pentru finalul lui 2027, cu revenirea în intervalul țintei împinsă în ultimul trimestru din 2027. Vârful ciclului a fost mai (10,85%); corecția din T3 2026, anticipată de bancă, a venit în doi pași mari: 8,2% în iulie și 6,2% în august.
Banii ținuți în cont curent pierd vizibil putere de cumpărare — la o inflație de 6,17% (6,2% rotunjit), 10.000 RON nemișcați valorează peste un an aproximativ 9.419 RON în lei de azi: ~581 RON putere reală evaporată.
Depozitul bancar tipic (4,5-7,0% brut) rămâne în mare sub inflația curentă: după impozitul de 10% pe dobândă ai 4,05-6,3% net, adică între −2,00% și +0,12% real față de 6,17% — doar cea mai bună ofertă din eșantion (7,00% brut) iese, la limită, pe plus.
Tezaur ediția septembrie–octombrie 2026 (6,20% / 6,75% / 7,15% scutit complet) are acum toate dobânzile peste inflația din ultimele 12 luni: +0,03% real pe 1 an, +0,55% pe 3 ani și +0,92% pe 5 ani. E un calcul retrospectiv, nu o garanție — randamentul real efectiv depinde de inflația din anii în care ții titlul; dacă prognoza BNR (3,4% la finalul lui 2027) se confirmă, marja se lărgește pe 3 și 5 ani.

Ai 10.000 RON în cont curent. Anul trecut puteai cumpăra ceva. Anul ăsta nu mai poți.

Pe 11 septembrie 2026, INS a anunțat că prețurile au crescut în august cu 6,2% față de august 2025. Asta înseamnă, la modul cel mai brut posibil: ce ai cumpărat acum un an cu 1.000 RON, azi te costă 1.062 RON. Coșul tău de cumpărături obișnuite — facturi, alimente, transport, chirie — e cu 6,2% mai scump. Salariul tău, cel mai probabil, nu a crescut cu 6,2%.

Acesta nu e un articol despre cum „guvernul te jefuiește prin inflație” sau despre cum „bogăția ta dispare în fiecare lună”. Inflația e un fenomen economic, nu o conspirație, iar răspunsurile la ea sunt practice — nu panicate. Articolul ăsta îți arată trei lucruri: ce se întâmplă acum în România, ce face inflația cu banii tăi în cifre concrete, și ce opțiuni reale ai pentru a-i proteja.

Ce e inflația, pe scurt

Inflația e creșterea generală a prețurilor în economie, măsurată ca procent anual. Atunci când spunem „inflația e 10%”, spunem că, în medie, coșul de bunuri și servicii pe care îl cumpără un gospodar român s-a scumpit cu 10% față de aceeași perioadă din anul precedent.

În România, indicatorul oficial pentru inflație e Indicele Prețurilor de Consum (IPC), calculat lunar de INS pe un coș de ~2.000 de produse și servicii — alimente, energie, locuință, transport, sănătate, comunicații, recreere, educație. Eurostat publică o variantă armonizată la nivelul UE, Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), care folosește un coș puțin diferit pentru a fi comparabil între țări.

Cele două cifre pot diferi: pentru august 2026, IPC INS a fost 6,2%, iar IAPC 6,3% (în iulie au fost, coincidență, amândouă 8,2%; în iunie: IPC 10,4%, IAPC 9,2%). Diferențele, când apar, vin din ponderi (IAPC nu include cheltuieli imputate cu locuința deținută) și nu reflectă inflații „diferite” — doar lentile diferite pentru aceeași realitate.

Pentru deciziile tale personale (cum îți gestionezi economiile, cum negociezi salariul), folosește IPC — e cifra pe care o citează BNR, ANAF și majoritatea contractelor de indexare salarială sau de chirie din România.

Unde suntem acum: august 2026, cifrele

Rata anuală a inflației IPC, august 2026: 6,2% (6,17% din indicele publicat, 106,17). Traiectoria din ultimele luni: vârf în mai (10,85%), prima scădere în iunie (10,4%), căderea abruptă din iulie (8,2%) și, în august, a doua scădere mare la rând: −2,0 puncte procentuale într-o singură lună. De la începutul anului, prețurile au crescut cu 4,6%.

Atenție la mecanism, la fel ca în iulie: nu prețurile au scăzut în august — față de iulie au crescut cu 0,22%. Ce s-a schimbat e baza de comparație. În august 2025, prețurile săriseră cu 2,10% într-o singură lună, în principal pentru că Legea 141/2025 a urcat cota standard de TVA de la 19% la 21% (și cotele reduse de 5% și 9% la 11%) de la 1 august 2025. Acel salt a ieșit acum din fereastra de 12 luni și a fost înlocuit de +0,22% — de aici scăderea ratei anuale. În iulie, același rol îl jucase energia electrică: scumpirea-șoc din iulie 2025 (eliminarea plafonării) ieșise din bază, iar energia electrică trecuse de la +59,97% anual (în iunie) la +3,39% (în iulie); în august e la +1,82%. Combustibilii nu au contribuit la scădere: s-au scumpit în august 2026 cu 3,47% față de iulie, aproape cât în august 2025 (+3,33%). Detaliul lunii, în postarea noastră pe IPC august 2026; luna precedentă, în IPC iulie 2026.

Creșterea pe categorii (august 2026 vs august 2025, sursa INS):

Categorie	Creștere anuală
Servicii (chirii, apă-canal, reparații, îngrijire medicală)	+11,28%
Mărfuri nealimentare (combustibili, tutun)	+6,36%
Mărfuri alimentare	+2,62%

Serviciile rămân motorul principal al inflației curente — au coborât de la +13,67% în iulie la +11,28%, dar cresc în continuare de aproape două ori mai repede decât rata generală. E semnul unei inflații „lipicioase”, greu de redus rapid, fiindcă prețurile la servicii reflectă costurile cu salariile, chiriile și energia pe termen lung. În interiorul coșului, cele mai mari scumpiri anuale vin acum de la chirii (+39,70%), motorină (+34,61%), benzină (+25,49%), cafea (+15,02%) și apă-canal-salubritate (+14,12%). La polul opus, unele produse sunt mai ieftine decât acum un an: gazele (−3,44%), legumele (−8,51%) și fructele proaspete (−18,18%).

Comparație Eurostat (IAPC): pentru august, IAPC-ul României (calculat de INS) a fost 6,3%, în scădere de la 8,2% în iulie. La nivelul lunilor precedente, România conducea clasamentul inflației din UE, la distanță mare de media europeană (~3%) — iar 6,3% e o apropiere, nu încă o aliniere la media europeană.

Context macro: în trimestrul II 2026, PIB-ul României a stagnat față de trimestrul I (0,0%, serie ajustată sezonier) și a fost cu 0,4% sub nivelul din T2 2025 pe seria brută (−2,0% pe seria ajustată sezonier), potrivit datelor provizorii INS publicate în septembrie 2026. Pe semestrul I 2026, scăderea față de semestrul I 2025 a fost de 0,7% (serie brută). Pe seria revizuită, T4 2025 (−1,9%) și T1 2026 (−0,1%) au fost două trimestre consecutive de scădere față de trimestrul precedent (definiția uzuală a recesiunii tehnice), urmate de stagnarea din T2. Economia slabă coexistă cu o inflație încă ridicată — o combinație care îi pune pe ofițerii BNR în poziție grea, fiindcă reducerea dobânzilor (pentru a sprijini economia) ar accelera inflația, iar menținerea lor (pentru a o tempera) ține frâna trasă pe o economie deja slabă.

Ce face inflația cu banii tăi — în cifre

Ia 10.000 RON pe care îi ai oricum, fie în cont curent, fie în portofel, fie sub saltea. Dacă inflația e 6,17% pe an (6,2% rotunjit, cât a fost în ultimele 12 luni — o cifră măsurată, nu o prognoză) și ei stau nemișcați, peste un an:

Suma nominală: tot 10.000 RON.
Puterea de cumpărare reală, în lei de august 2026: aproximativ 9.419 RON.

Adică, ai pierdut 581 RON putere reală într-un an, doar pentru că ai stat. Nu ai cheltuit nimic, nu te-a furat nimeni, n-a făcut nimeni nimic „rău” — doar prețurile au crescut, iar banii tăi au rămas la fel.

Pe un orizont mai lung, la o inflație medie istorică de 7-10% (vom vedea cifrele istorice mai jos), 10.000 RON ținuți 5 ani nemișcați devin în putere reală aproximativ 6.200-7.100 RON. Pe 10 ani, aproximativ 3.900-5.100 RON. Asta e „taxa pe inerție” — nu apare pe niciun extras de cont, dar e perfect reală.

Inflația istorică în România (medii anuale IPC; pentru prognoze, nivelul de la finalul perioadei):

An	Inflație medie anuală
2021	5,05%
2022	13,80%
2023	10,40%
2024	5,6% (medie anuală; decembrie YoY 5,1%)
2025	7,3% (medie anuală; decembrie YoY 9,7%)
2026 (prognoza BNR, august — final de an)	6,1% (a doua revizuire în creștere: 3,9% → 5,5% → 6,1%)
2027 (prognoza BNR, august — final de an)	3,4%
2028 (prognoza BNR, august)	3,0% în T1, 2,8% în T2 (finalul orizontului proiecției)

Inflația din 2022-2023 a fost un val global declanșat de șocul energetic și de banii revărsați de guverne în timpul pandemiei. România a fost mai expusă decât media UE pentru că importăm energie și avem o componentă mare de servicii reglementate (utilități, transport) ale căror prețuri se mișcă cu lag.

Ce face inflația cu salariul tău

Salariul mediu net în România, iulie 2026 (date INS, comunicat nr. 229 din 11 septembrie 2026): 5.820 RON. Comparat cu iulie 2025, creșterea nominală a salariului a fost +5,5%. Dar inflația a fost 8,2% în aceeași perioadă (IPC iulie 2026). Rezultatul: indicele câștigului salarial real a fost 97,5% — adică puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut cu 2,5% într-un an. (În martie 2026, indicele era 94,9%: pierderea s-a strâns pe măsură ce inflația a coborât.)

Pe înțelesul tuturor: în iulie 2026 puteai cumpăra cu salariul tău mediu cam 97,5% din ce puteai cumpăra în iulie 2025. Salariul a crescut, dar nu suficient.

Dacă semnezi un contract de muncă nou și negocierea salarială nu acoperă inflația prognozată (6,1% pentru finalul 2026), ești în pierdere reală chiar dacă pe fluturaș crește numărul — dacă prognoza se confirmă. Asta nu înseamnă „trebuie să fugi de muncă” — înseamnă că, în calculele tale personale (cumpărare apartament, plan de economisire, buget anual), folosește cifrele reale, nu doar cele nominale.

De ce e inflația așa mare în România (3 cauze structurale)

1. Costuri cu energia. Importăm gaz, electricitatea e legată de prețurile europene prin piață, iar tranziția spre regenerabile a presupus investiții care s-au transferat în tarife. Șocul cel mare — eliminarea plafonării la energia electrică din iulie 2025 — a ținut componenta non-food a IPC în două cifre un an întreg; abia în iulie 2026, când scumpirea a ieșit din baza de comparație, energia electrică a coborât la +3,39% anual, iar categoria nealimentară la +7,93% (în august: +1,82% și, respectiv, +6,36%).

2. Servicii cu salarii indexate. Sectoarele intensiv în muncă (sănătate, educație, HoReCa, transport public local) și-au ridicat tarifele pentru a acoperi cererea de salarii mai mari. O dată ce salariile cresc, prețurile serviciilor cresc, ceea ce alimentează din nou cererea de salarii — bucla clasică de inflație salariu-prețuri. Componenta de servicii a IPC a crescut cu 11,28% anual în august 2026 — în coborâre de la 13,67% în iunie și iulie, dar tot de aproape două ori peste rata generală: partea „lipicioasă” a inflației scade mult mai încet decât energia.

3. Politică fiscală expansionistă urmată de ajustări. Deficitul bugetar mare din 2024-2025 a stimulat consumul intern; ajustările fiscale din 2025-2026 (majorarea TVA de la 1 august 2025, cu cota standard urcată de la 19% la 21% și cotele reduse de 5% și 9% la 11%; accize; modificări ale impozitului pe câștigul de capital BVB, de la 1%/3% în 2025 la 3%/6% în 2026 pentru brokerii care rețin la sursă; dividend de la 10% la 16%) s-au transferat parțial în prețuri. Majorarea TVA a ținut rata anuală umflată exact 12 luni: în august 2026, când a ieșit din baza de comparație, inflația a coborât de la 8,2% la 6,2% — în principal pe seama acestui efect de bază.

Acestea nu sunt cauze pe care le poți influența ca persoană fizică. Dar înțelegerea lor te ajută să nu cazi în două capcane: să crezi că inflația dispare la un schimb de guvern (nu dispare — costurile structurale rămân), sau să crezi că nimic nu se poate face (se poate — sunt instrumente ale căror dobânzi depășesc azi inflația din ultimele 12 luni).

Răspunsul BNR: dobânda la 6,50%

În ședința din 10 august 2026, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an — nivel neschimbat din august 2024; următoarea ședință e pe 8 octombrie. Asta înseamnă, în practică:

Băncile comerciale se împrumută unele de la altele și de la BNR la dobânzi în jurul acestui nivel.
Creditele noi (ipotecare, consum) sunt mai scumpe — dobânda variabilă urmează indicele ROBOR/IRCC, ambele influențate de rata BNR.
Dobânzile la depozite cresc (lent) ca să compenseze inflația — dar de obicei rămân sub inflație, ceea ce produce randamente reale negative pentru cei care țin banii la depozit. Media BNR pentru depozitele noi în lei, în iulie: 5,03% brut, adică 4,53% net — −1,55% real față de inflația din august.

Corecția descendentă anticipată de BNR a venit în forță: vârful a fost mai (10,85%), iunie a adus prima scădere (10,4%), iulie pasul mare — 8,2% — iar august încă unul — 6,2%. E exact mecanismul pe care banca îl descria pentru trimestrul III 2026: scumpirile-șoc din iulie-august 2025 (liberalizarea energiei în iulie, majorarea TVA în august) ies din baza de calcul an-la-an. BNR proiectează ~5,9% la finalul lui T3 2026; cifra pe septembrie apare pe 13 octombrie.

În același timp, la raportul asupra inflației prezentat pe 13 august, BNR și-a revizuit din nou prognoza în sus: 6,1% la sfârșitul lui 2026 (de la 5,5% în mai), 3,4% la sfârșitul lui 2027 (de la 2,9%), 3,0% în T1 și 2,8% în T2 2028, cu revenirea în intervalul țintei (2,5% ±1 punct) împinsă din T3 în T4 2027. Cauzele invocate de bancă pentru revizuire: criza din Golful Persic, seceta severă, creșterea chiriilor administrate de stat, plus deprecierea leului din mai și scumpirea gazelor. Sub aceste prognoze, randamentele reale ale instrumentelor cu dobândă fixă devin mai favorabile pe orizonturi mai lungi — dacă prognozele se confirmă.

Minuta ședinței din 10 august, publicată pe 21 august, adaugă două lucruri utile: decizia de menținere a dobânzii la 6,50% a fost unanimă (minuta nu consemnează nicio opinie pentru o reducere), iar pentru inflația de bază — CORE2 ajustat, care exclude prețurile volatile și pe cele administrate și era la 8,3% în iunie — banca vede 5,4% la finalul lui 2026 și 2,3% în iunie 2028. Tot minuta spune că inflația „va fluctua ușor în trimestrul IV 2026” înainte să-și reia scăderea, din cauza scumpirii telecomunicațiilor, a RCA și a gazelor. Cu alte cuvinte, august (6,2%) e deja practic la nivelul prognozat pentru finalul anului (6,1%), dar traseul nu e o coborâre continuă: după ~5,9% proiectat pentru septembrie, banca vede o ușoară fluctuație în trimestrul IV, până la 6,1% în decembrie.

Atenție: prognoza BNR pentru finalul 2026 a fost revizuită în creștere de două ori — de la 3,9% (februarie) la 5,5% (mai) și apoi la 6,1% (august). Asta arată cât de fluide sunt aceste estimări. Pentru deciziile tale, ia prognoza ca un scenariu de bază plauzibil, nu ca o certitudine.

Ce poți face cu banii tăi — comparație pe randament real net

Ai 10.000 RON pe care nu îi cheltui imediat. Cinci opțiuni des întâlnite, pe randament real net (după impozite și după inflația din ultimele 12 luni, 6,17% — IPC august 2026). Randamentul real calculat așa e retrospectiv: îți arată cum stă o dobândă față de inflația deja măsurată, nu ce vei câștiga garantat. Prognoza BNR pentru finalul lui 2026 (6,1%) e foarte aproape de această cifră: calculate cu ea, randamentele reale pe un an de mai jos s-ar schimba cu mai puțin de o zecime de punct.

Opțiunea 1: Cont curent / cash

Randament brut: 0%. Randament net: 0%. Randament real net: aproximativ -5,8% pe an (formula compusă: 1 / 1,0617 − 1). La 10.000 RON, înseamnă ~581 RON putere reală pierdută într-un an.

Potrivit pentru: bani pe care îi cheltuiești în următoarele 1-2 luni. Tampon de cash necesar (3-6 luni cheltuieli) — costul lichidității e o asigurare.

Opțiunea 2: Depozit bancar la termen, 1 an

Randament brut tipic august 2026 (grile verificate la 4 august, de la băncile mari până la ofertele TBI/ProCredit): 4,5-7,0% pe 1 an, în funcție de bancă și de pachetul de client. Reținere automată impozit 10% pe dobândă.

Exemplu: 6% brut → 6% × 0,9 = 5,4% net. Față de inflația din ultimele 12 luni (6,17%), randament real net: -0,73%. Practic, depozitul tradițional la o bancă mare te lasă ușor sub linia de plutire în putere de cumpărare. La capătul de jos al grilei, 4,5% brut înseamnă 4,05% net, adică −2,00% real. La TBI (7,00% brut, adică 6,30% net; sucursală a unei bănci bulgare, cu depozitele garantate de schema din Bulgaria, nu de FGDB) ajungi la ~+0,12% real — la limită pe plus; ProCredit, la 6,80% brut (6,12% net), e încă ușor sub inflație (−0,05%).

Potrivit pentru: bani pe care îi vrei imediat lichizi (poți „rupe” depozitul oricând, cu pierderea dobânzii neîncasate) și ai cont la bancă deja activ. Cât pierde sau câștigă real un depozit, lună de lună, vezi în trackerul nostru depozite vs inflație, actualizat la fiecare comunicat INS/BNR.

Opțiunea 3: Tezaur, ediția septembrie–octombrie 2026

Pe 1 an: 6,20% brut, scutit complet de impozit (titlu de stat retail, art. 93 Cod fiscal). Randament net = randament brut = 6,20%. Față de inflația din ultimele 12 luni (6,17%), randament real net: +0,03% (compus), practic pe zero. Peste un depozit la o bancă mare (6% brut → −0,73% real), dar puțin sub cel mai bun depozit fără condiții din eșantion (7,00% brut → +0,12% real). E o comparație cu inflația deja măsurată, nu o garanție pentru anul în care ții titlul. Ediția septembrie–octombrie 2026 are fereastra 7 septembrie – 2 octombrie, iar unele canale se închid cu una-două zile lucrătoare mai devreme — calendarul complet aici, status la zi pe hub.

Pe 3 ani: 6,75% net anual. Capitalizare compusă: (1,0675)³ = 1,216 — o creștere nominală de 21,6% peste 3 ani. Scenariu de inflație: 6,17% în anul 1 (inflația măsurată a ultimelor 12 luni, aceeași bază ca în tabel), apoi prognoza BNR din august — 3,4% în anul 2 și 2,9% în anul 3 (aproximativ media prognozei BNR pentru prima jumătate a lui 2028, finalul orizontului ei): 1,0617 × 1,034 × 1,029 = 1,130, deci +13,0% cumulat. Randament real cumulat estimat: **+7,7%** dacă scenariul se confirmă. Dobânda e fixă, decuplată de mișcările pieței.

Pe 5 ani: 7,15% net anual, capitalizare compusă: (1,0715)⁵ = 1,412 (+41,2% nominal). Dacă scenariul se confirmă și inflația coboară spre ~3% după 2027 (6,17% an 1, măsurat; 3,4% an 2, apoi sub 3%), inflația cumulată pe 5 ani ar fi 19%. Randament real cumulat estimat: **+18%** în putere reală.

Pentru context complet — cum cumperi, ce minim, ce capcane — vezi ghidul nostru complet Tezaur 2026.

Potrivit pentru: bani pe care îi poți lăsa blocați 1-5 ani și vrei certitudine. Răscumpărarea anticipată e posibilă dar pierzi dobânda primită — deci nu folosi Tezaur ca tampon de lichiditate.

Opțiunea 4: Fidelis (titluri de stat retail prin BVB)

Pe emisiunea Fidelis IX (subscriere 4–11 septembrie 2026; listare la BVB pe 17 septembrie), cu aceeași grilă ca la VIII: 6,30% pe 2 ani RON (7,30% pentru donatorii de sânge), 6,90% pe 4 ani, 7,50% pe 10 ani; în euro, 4,00% pe 3 ani (5,00% donatori) și 6,30% pe 10 ani. Dobânzile se schimbă la fiecare emisiune, iar între ferestre titlurile edițiilor trecute se pot cumpăra de pe piața secundară — ferestrele și cifrele la zi, în calendarul Fidelis și pe hubul de titluri de stat.

Față de inflația din ultimele 12 luni (6,17%), toate dobânzile în lei ies pe plus real: +0,12% pe 2 ani (+1,06% la 7,30% pentru donatori), +0,69% pe 4 ani și +1,25% pe 10 ani — tot calcule retrospective, nu garanții.

Aceeași scutire fiscală ca Tezaur (titluri de stat). Mai flexibil decât Tezaur fiindcă se tranzacționează pe BVB la piața secundară (poți vinde la prețul pieței, care însă poate fi sub nominal). În schimb necesită cont la broker.

Vezi ghidul nostru complet Fidelis 2026.

Potrivit pentru: cineva care are deja cont la broker pentru BVB și vrea ușor mai mult randament decât Tezaur, cu opțiunea de revânzare în secundar.

Opțiunea 5: BVB (acțiuni sau ETF pe BET-TR)

Randamentul istoric al indicelui BET-TR (indicele bursier românesc cu dividende reinvestite) pe ultimul deceniu a fost de ordinul a 15–17% nominal anual — aproape jumătate din el venind din dividendele reinvestite — dar pe un deceniu neobișnuit de bun, cu volatilitate mare (ani cu -20%, ani cu +25%, iar ultimele 12 luni un salt excepțional). E o cifră de privit în oglinda retrovizoare, nu de extrapolat în viitor. Pentru o planificare prudentă pe 10+ ani, o ipoteză rezonabilă (nu o garanție) de randament real net — după impozitul pe câștig de capital (3% pentru deținere ≥1 an la brokerul care reține la sursă, 6% pentru deținere <1 an) și după inflație — e mai degrabă de ordinul a ~+4% pe an, superioară instrumentelor cu dobândă fixă pe termen lung, dar cu prețul volatilității.

Pe 1 an, randamentul real poate fi între -30% și +30% — volatilitatea e prețul pentru randamentul mediu superior. Pe 5-10+ ani, drawdown-urile (scăderile temporare de la maximul anterior al portofoliului) se absorb statistic, iar ipoteza prudentă din tabelul de mai jos — nu o medie istorică și nici o garanție — e de ordinul a +4% real net pe an.

Vezi ghidul nostru cum cumperi acțiuni la BVB.

Potrivit pentru: bani pe care îi poți lăsa 5-10+ ani fără să îi atingi și suporți psihologic volatilitatea (vezi sold negativ temporar, dar nu vinzi pe panică).

Comparație sintetică

Instrument	Randament brut	Randament net	Real net (vs 6,17% IPC august, compus)	Lichiditate
Cont curent	0%	0%	-5,81%	Imediată
Depozit 6% / 1 an	6,00%	5,40%	-0,73%	Imediată (cu penalitate)
Tezaur 1 an	6,20%	6,20%	+0,03%	Răscumpărare anticipată cu pierdere dobândă
Tezaur 3 ani	6,75%	6,75%	+0,55% (an 1)	Idem
Tezaur 5 ani	7,15%	7,15%	+0,92% (an 1)	Idem
Fidelis 2 ani RON	6,30-7,30%	6,30-7,30%	+0,12-1,06%	Vânzare secundară BVB (la preț piață)
BVB / ETF BET-TR	~9–10% nominal (ipoteză prudentă)	~9% net (deținere ≥1 an, 3%)	~+4% (ipoteză pe 10+ ani, nu vs 6,17%)	Imediată (cu volatilitate preț)

Notă BVB: istoric, BET-TR a randat de ordinul a 15–17% pe an pe ultimul deceniu (2015–2025) — un deceniu excepțional, aproape jumătate din randament din dividende reinvestite. În tabel folosim deliberat o ipoteză prudentă, mult mai modestă, fiindcă deciziile se iau privind înainte, nu extrapolând cel mai bun deceniu. Vezi Opțiunea 5.

Riscuri și caveats

1. Prognoza BNR nu e certă. Randamentele reale pe un an din tabel sunt calculate pe inflația ultimelor 12 luni, iar scenariile pe 3 și 5 ani pornesc de la aceeași inflație măsurată în anul 1 și folosesc prognoza BNR pentru anii următori; ce câștigi efectiv depinde de inflația viitoare. Dacă inflația urcă din nou peste 7-8% în 2027 (scenariu pesimist, nu de bază), instrumentele cu dobândă fixă pierd din avantaj. Dacă inflația scade mai repede decât prognozează BNR (sub 3% în 2027), avantajul lor crește. Pentru deciziile tale, ia prognoza ca scenariu central, nu ca certitudine.

2. Riscul de credit suveran. Tezaur și Fidelis sunt instrumente de datorie ale statului român. Riscul ca statul să nu mai plătească e teoretic non-zero (rating-ul de credit al României e BBB- / Baa3 — ultima treaptă a calificativului de investiție recomandată). În practică, riscul e foarte mic pe orizon de 1-5 ani; mențiune obligatorie din onestitate.

3. Risc de oportunitate. Banii blocați pe 5 ani la Tezaur 7,15% sunt buni dacă inflația scade. Dacă inflația explodează din nou (război, criză energetică majoră) și BNR ridică dobânda la 10%+, ai fi vrut să poți cumpăra emisiuni cu randament mai mare. Diversifică pe scadențe — nu pune toți banii pe 5 ani.

4. Lichiditate diferită. Cont curent și depozit te scot din situație în ore. Tezaur are răscumpărare anticipată cu pierdere dobândă. BVB depinde de prețul de piață la momentul vânzării — poți pierde nominal dacă vinzi într-un drawdown. Calibrează cât pui pe fiecare în funcție de când ai nevoie de bani.

5. Reguli fiscale care se schimbă. Impozitul pe câștig de capital BVB la brokerul care reține la sursă a crescut de la 1%/3% în 2025 (pentru deținere ≥1 an / <1 an) la 3%/6% în 2026. Impozitul pe dividend a crescut de la 10% la 16% în 2026. Scutirea titlurilor de stat retail rămâne — dar nicio scutire nu e garantată pe viață. Ține-le la zi cu cele mai recente modificări înainte de orice decizie mare.

Pași concreți pentru următoarele 30 de zile

Dacă citești articolul ăsta și ai bani „lenți” în cont, iată un plan minim care nu cere expertiză avansată:

Calculează cât cash ai nevoie ca tampon. Regula uzuală: 3-6 luni de cheltuieli de bază. Tampon-ul rămâne în cont curent sau depozit cu lichiditate imediată — costul real e prețul liniștii.
Pentru banii de peste tampon, dacă îi poți lăsa neatinși pe toată scadența, instrumentele cu dobândă fixă sunt de comparat cu inflația. La ediția din septembrie 2026, Tezaur pe 1 an (6,20%, scutit) e practic la egalitate cu inflația ultimelor 12 luni (+0,03% real), iar cel mai bun depozit din eșantionul verificat pe 4 august (7,00% brut) e la +0,12% real. Nu sunt garanții pentru anul în care ții banii acolo: prognoza BNR pentru finalul lui 2026 (6,1%) e un scenariu, revizuit deja în sus de două ori.
Dacă ai un orizont mai lung (5+ ani) și nu ai nevoie de banii ăștia, în literatura de educație financiară o alocare de 10-15% pe acțiuni/ETF-uri pentru cineva cu orizont 10+ ani și toleranță la volatilitate e considerată regulă conservatoare. Pe un orizont de 10+ ani, ipoteza prudentă folosită în acest ghid (nu o medie istorică și nici o garanție) e de ordinul a +4% randament real net pe an. Decizia rămâne a ta și depinde de situația personală.
Refă calculul anual. Inflația, ratele Tezaur, regulile fiscale se schimbă. Verifică emisiunile Tezaur lunar (sunt noi emisiuni în fiecare lună) și recalibrează.

Niciuna dintre opțiuni nu e „cea mai bună”. Decizia depinde de cât de mult cash ai disponibil, cât timp îl poți bloca, cât de mult suporți volatilitatea, și ce alte instrumente folosești deja. Articolul ăsta îți dă cifrele să decizi tu — nu îți spune ce să faci.

📊 Surse date:

Date actualizate la 13 septembrie 2026 (inflația: IPC august 2026, comunicat INS nr. 228 din 11 septembrie — următorul comunicat IPC, pe septembrie, apare pe 13 octombrie; prognoza: Raportul BNR asupra inflației, august 2026, și minuta ședinței CA din 10 august, publicată pe 21 august; salariul: câștigul salarial mediu pe iulie 2026, comunicat INS nr. 229 din 11 septembrie; PIB: date provizorii INS pentru trimestrul II 2026; cifrele Tezaur: ediția septembrie–octombrie, Ordinul MF nr. 1.192/04.09.2026, verificat la 6 septembrie — grila e neschimbată față de ediția din august).