Randamentul mediu al fondurilor mutuale din România

Pe scurt

Nu există un „randament mediu al fondurilor mutuale” calculat oficial în România. AAF (asociația administratorilor de fonduri) publică lunar doar randamentul primelor 5 fonduri și intrările de bani pe categorii — nu o medie pe toate fondurile. Cifra pe care o cauți nu o produce nimeni cu autoritate.
Și chiar dacă ar exista, te-ar minți. O „medie” amestecă un fond monetar cu unul de acțiuni. E ca media dintre temperatura din frigider și cea din cuptor: un număr pe care nu-l trăiește nimeni.
Ce au făcut de fapt categoriile (net, pe 12 luni până la mijlocul lui 2025): fondurile de acțiuni RO/CEE, în general ~12,5–25%; fondurile de obligațiuni — dintre toate cele locale, doar 3 au bătut inflația de 8,6% din 2025; monetarele, în jurul dobânzii pieței (câteva procente).
Cifrele-șoc de 60–73% din titluri sunt primele 5 fonduri — pariuri concentrate pe bănci și energie, într-un an excepțional de bursă. Nu sunt „media” și, mai important, nu se repetă an de an.
Fiscal: câștigul la răscumpărare se impozitează cu 3% (unități ținute peste 365 de zile) sau 6% (sub), reținut automat de administrator. Și, ca întotdeauna, cifra brută nu e cifra din buzunar: scazi taxa și inflația.

Cauți un număr. Problema e că numărul ăsta nu există

Scrii în Google „randament mediu fonduri mutuale România” pentru că vrei un reper simplu: cât fac oamenii, în medie, cu banii puși în fonduri? Ai vrea o cifră — 6%, 10%, 15% — pe care s-o compari cu depozitul tău la bancă și să știi dacă merită.

Vestea proastă: cifra asta nu e calculată de nicio autoritate. AAF, asociația care adună datele întregii piețe, publică în raportul lunar doar două lucruri despre performanță — randamentul primelor 5 fonduri (pe 12 și pe 36 de luni) și câți bani au intrat pe fiecare categorie. Nu există o medie pe toate cele 97 de fonduri deschise locale (care administrau 42,85 miliarde RON la mai 2026, AAF). Nimeni nu o calculează, pentru că nimeni serios nu crede că ar însemna ceva.

Vestea bună: odată ce înțelegi de ce nu există, nici nu mai ai nevoie de ea. Îți arătăm ce e în spatele întrebării și ce să te uiți în loc.

De ce o „medie” pe fonduri e un număr care nu spune nimic

Un fond mutual e doar un sac administrat. Ce contează e ce e în sac — și în saci diferiți sunt lucruri complet diferite. Media dintre un fond monetar (care ține titluri de stat scurte și depozite) și un fond de acțiuni de tehnologie (care ține doar acțiuni dintr-un singur sector) e ca media dintre mersul pe jos și zborul cu avionul: matematic o poți calcula, dar nu descrie experiența nimănui.

De-asta comparăm mereu înăuntrul categoriei, nu peste toate. Cele patru categorii — monetar, obligațiuni, diversificat, acțiuni — le desfacem pe larg în ghidul de fonduri mutuale, iar cele două extreme (acțiuni vs obligațiuni) în articolul dedicat. Hai pe cifrele reale, categorie cu categorie.

Ce au făcut categoriile, pe cifre reale

Fondurile de acțiuni. Pe cele 12 luni până la 31 iulie 2025, fondurile locale de acțiuni RO/CEE au randat, în general, între ~12,5% și ~25% net: Goldman Sachs Romania Equity 24,9%, BT Index Austria ATX 21,33%, Raiffeisen România Dividende 15,88%, BRD Acțiuni 14,94%, Erste Equity Romania 13,56% (date AAF, via Curs de Guvernare). În anul întreg 2024, campioanele de acțiuni au făcut mai modest, ~14–19%. Deci chiar și „vârful” categoriei se mișcă mult de la an la an — ceea ce ne duce direct la capcana campionului (mai jos).

Fondurile de obligațiuni. Aici e cea mai onestă lecție. În 2025, dintre toate fondurile locale deschise de obligațiuni, doar trei au bătut inflația de 8,6%: Globinvest Bonds 13,45%, Erste Bond Flexible RON 8,8% și Raiffeisen RON Plus 8,68% (Ziarul Financiar, feb. 2026, date AAF). Restul au randat sub inflație — adică au fost pe minus în putere de cumpărare, chiar dacă pe hârtie arătau un plus. „Venit fix” nu înseamnă „câștig garantat peste inflație”.

Fondurile monetare. Cele mai blânde. Nu urmăresc bursa, ci dobânzile scurte din piață, așa că randamentul lor stă undeva în jurul acelor dobânzi — câteva procente pe an. Nu găsești o cifră oficială pe categorie, dar ca ordin de mărime e apropiat de un depozit bun, cu mențiunea că un fond monetar nu are dobândă garantată.

Fondurile diversificate (mixte). La mijloc, cum le e și numele. Ca exemplu, Certinvest Hot Stocks (fond mixt, cu mai multe clase de active) a făcut 13,13% pe cele 12 luni până la iulie 2025. Depinde de cât înclină spre acțiuni sau spre obligațiuni.

De unde vin cifrele de „73%” din titluri (și de ce nu sunt media ta)

Vezi prin presă titluri cu „73% randament într-un an”. Sunt reale — și sunt exact primele 5 fonduri din raportul AAF: pe 12 luni până la mai 2026, cele mai bune 5 au randat 69–73,4% net. Dar sunt pariuri concentrate pe bănci și energie (ETF Energie Patria-Tradeville, de exemplu, a făcut 73,4%), într-o perioadă în care bursa românească a avut un an de excepție.

Trei motive să nu construiești un plan pe ele:

Sunt cireașa de pe tort, nu tortul. Un fond diversificat de acțiuni a făcut în același interval o fracțiune din cât au făcut campioanele sectoriale.
Nu se repetă. Campionul de anul trecut nu e campionul de anul viitor. Studiile riguroase pe piețe mari (rapoartele S&P SPIVA, care urmăresc dacă fondurile de top rămân în top) arată an de an același tipar: din fondurile de frunte dintr-un an, aproape niciunul nu mai e în frunte câțiva ani mai târziu. Performanța extremă vine de obicei dintr-un vânt favorabil pentru un stil sau un sector — iar vântul se schimbă.
„Media” pe care o vezi e deja umflată. Fondurile slabe se închid sau fuzionează și dispar din statistici — un efect numit supraviețuire, care adaugă estimativ ~1,4% pe an la randamentele medii raportate. Rămân în peisaj mai ales cele care au mers bine, deci media pare mai bună decât a fost experiența reală a investitorilor.

Ce să te uiți în loc de „media”

Media nu-ți spune nimic. Trei lucruri îți spun tot:

Categoria potrivită orizontului tău. Acțiuni doar pentru bani pe care îi poți lăsa 5+ ani; obligațiuni/monetar pentru orizont scurt. Cel mai rapid filtru e indicatorul de risc din KID, pe scara 1–7 — cele 5 cifre care contează în KID.
Costul. Comisionul anual de administrare la fondurile RO e între 0,92% și 2,9% pe an și se scade din randamentul tău în fiecare an, indiferent dacă fondul a crescut sau nu. Ca reper de cost, compară-l cu al unei alternative pasive precum ETF-ul global VWCE, cu un cost în jur de 0,2% (vezi ghidul de ETF-uri). Diferența de 1–2,5 puncte pe an pare mică, dar compusă pe 10–20 de ani înseamnă mii de lei — un factor de comparat, nu o alegere prescrisă.
Randamentul net și real. Din orice cifră brută scazi impozitul (3% sau 6% pe câștig, reținut la sursă) și, mai ales, inflația. La 10,85% în mai 2026 (INS — vezi ghidul despre inflație), un randament brut de 6% e negativ în putere de cumpărare. Judeci mereu net și real, nu brut.

Deci întrebarea „care e randamentul mediu” e întrebarea greșită. Cea corectă: ce categorie se potrivește banilor mei, cât mă costă și cât rămâne net-real din ea? Vrei să vezi cum arată un profil mai volatil față de unul blând pe 10 sau 20 de ani, ajustat de inflație și taxe? Joacă-te cu simulatorul nostru — îți dă un interval de rezultate, nu o singură cifră frumoasă din care lipsesc taxele și inflația.

Surse

Date consultate la 10 iulie 2026. Randamentele, comisioanele și clasa de risc se schimbă — verifică în KID-ul fondului, la administrator.